nu „Ploua iar…”, niciodata nu ploua la fel

ploaia1.jpg

Ploua iar …vai ce plictiseala …vai ce durere ..cata suferinta ..cate depresii lacrimogene .. auu doamne ploua cum se poate una ca asta ..tocmai acum? acum?!?! nu se putea maine… poimaine? in secolul urmator? urasc ploaia . e scarboasa. imi strica bunatate de pantofi replay luati cu exact 5 999 999 din colectia iarna-toamna plaza jollie ville chestii ce stiti voi. vaiii … auu iar ma sare orgia minimalista din club ..offf si tocmai acum venea vania. la dracu. la super dracu. la mortii mamelor lui dracu.la mamele mortilor tatilor di matusilor lui dracu. 

ploaia este o fenomenologie.in fiecare zi are un alt ADN.  

ploaia este topos cronos ethos si logos.

nu …nu e o descriere academica. nu va panicati. REMOVE all your panick attacks NOW. nu vreau sa ma dau desteapta.nu sunt. dar in ploaie poti sa locuiesti, sa cresti. in ea te descoperi. sa fii adolescent. sau sa nu fii nimic. sa te nirvanizezi. sa te pierzi. si apoi sa te recapeti lent. sau sa ramai acolo..

nu ploua niciodata la fel.

stropii sunt mereu diferiti. mereu altii.unii au si nume. ieri l-am cunoscut pe billy. e de gasca. e tare tipu’. mi-a picat pe mana langa o alunita. a mai stat 2 minute si dupa aia mi-a dat jet. cred ca avea niste scheme manevre in schedule-ul lui zilnic. au venit altii. n-am mai avut rabdare sa-i cunosc. ma invadasera.

[cred ca sunt paranoia.de fapt, sunt. ]

ploaia transmite stari diferite. daca ar fi mereu la fel ar transmite stari identice. am deveni niste unelte cu sentimente sedentare.

ultima ploaie m-a facut fericita. era atat de frumoasa. am atins-o cu un ochi.

la penultima ploaia am plans. mult.o femeie indragostita lasa mereu dare. ea nu crede in dumnezeu. crede in ce simte.

cand ploua ma nasc.

ploaia e o placenta goala. in ea ma simt confortabil. in ea, scap de multele claustrofobii

Îmi detest România !!!!

de patru ori

hold my bones

col-cap.jpg 

„Don’t you wanna come with me? Don’t you wanna feel my bones
on your bones?
It’s only natural.
Don’t you wanna swim with me? Don’t you wanna feel my skin
on your skin?”

[The Killers]

tine-mi oasele intr-un haiku  

un sentiment intercostal- plastic perfection.

[I don’t live on wordpress. And I’m not just some pixels on a screen.I’m more than you can imagine. I am special …I am powerful …unstoppable…sometimes I’m miserable..I’m a million contradictions…sometimes I make no sense…sometimes I’m perfect…sometimes I’m a mess… sometimes I’m not sure who I am …]

col-lant.jpg

engleza mea tace cu o sonoritate viscerală.  

inseparabilul ma uneste cu lumea. o nirvanizare a cuvintelor face mai mult decat problemele mele  zilnice inchise intr-un peron. intr-un sentiment nu incap reforme. incap doar tussine, codeine si romparkin. fake-urile au devenit atat de autentice incat ma deviaza patologic. 

dragul meu „tu-stai-toata-ziua-sa-faci-la-blog?” nu traiesc pe wordpress, nu beau chivas pe wordpress si nici nu sunt irascibila prea des.

Viata ca atare nu se petrece intr-un blog.in mai multe unite organic. imposibilitatea de a descrie totul e un neant cu incendii. 

a fi irefutabil inseamna uneori a fi eu.  de cele mai multe ori insa nu inseamna nimic.

daca iti concentrezi ph-ul din cortexrealizezi ca  e imposibil de construit o sinusoida a vietii mele. pentru ca in general, realitatea e greu perceptibila. si nimicurile sunt imposibil de perceput. aici nu suntem intr-o reclama la adidas. aici, impossible is SOMEthing.

nu completez un „about me” pentru ca de curand mi-am pus extensii clipelor si de curand prepozitiile sunt atat de rutiniere incat nu mai exist individual.  completez un bildungsroman inepuizabil. in el, cum spunea Fontenelle, „je ne me sens autre chose qu’une difficulte d’etre”.

Marea Britanie e profesia mea .

un faliment al viscerelor.

deşi,

gustul meu nu se pierde între o epidermă şi 5 consoane.

blogstoned

col-doll.jpg

Jean Cocteau a prezis avangarda.

încă nu mă născusem.

posturile mele erau alăptate cu farfurii.

nu ştiu dacă voi prezice vreodata ceva.Jean nu are incredere in mine.

o sa-mi mixez viitorul la unul dintre playerele lui.

chiar şi aşa … un remix al cărnii ar suna mut.

________________________________________

sunt în vacanţă. nedormită de 4 nopţi. ba nu ..de 3…

stările mele diurne se descriu simplu: 

nu am chef azi.

nu am chef maine.

nu.

nopţile sunt pradoxale. işi lichidează nihilismul.

am inceput sa citesc puţin din Milan Kundera. „Nemurirea”. imi place Chipul lui Agnes.simt uneori că e la fel de bătrân ca al meu.

nu stiu dacă Milan s-a gandit ca scriind despre gesturi, ma face sa ma gandesc la rosul unghiilor. caninii mei meditează mereu. sunt uneori suficient de poeţi.imi place sa ii adulmec cu degetele  pline de timp. intr-o lume a mea totul e al meu.inclusiv celelalte lumi.

vreau sa mixez.sa mixez Sunrise Avenue. sa imi mixez pielea. sa ascult un colaj de sunete cu mine inainte sa imi ascund narcisismul intr-un cavou.  

un live mix al pierce-urilor mele lirice nu stiu daca ar fi gospel sau alternative.

indiferent porativul  meu nu are niciodata linii. e mat si rotund.

lacrimile nu curg niciodata in pozitie sferica.

cuvantul niciodata inseamna de multe ori mereu.

and even so … big blogs don’t cry

______________________________________________________

________________________

                                                        ________________________________

tema de meditatie: „cate de mare poate fi un blog mic?” :))

goeth

col-golden-age.jpg

If I lay here
If I just lay here
Would you lay with me and just forget the world?

visele mele au celulita.

stiu am incurcat metrourile la Unirii. si am avut fight-uri cu scorseze security.le-am incurcat si la Eroilor.si nu stiam ca Armata Poporului echivaleaza cu Lujerului.

asta nu ma impiedica sa ajung unde visez cu doua picioare stangi.

uneori imi doresc ca oamenii sa aiba doua guri. cu una sa fie asa cum sunt acum.prosti si confuzi. si cu cealalta sa isi exprime gandurile.sa rada de ei, de antinomii si de „<>”-uri.nu imi plac oamenii falsi. ma uit la ei ca la un spectacol. unoeri ma gandesc sa-i aplaud .sunt talentati.

vreau sa nu ma corecteze nimeni cand il pronunt pe Goethe .. goeth in loc de gheote. gheote suna a bocanc destramat.  

visele mele mor cu sau fara Milan Kundera.chipul lor e mereu neindividual.tocmai de asta nu pare atat de dureros cand le pierdem.

trebuie mereu sa dau spaga unei asistente prefacute sa-mi panseze visele cu perfuzii.
 
 

Chintesenta evolutiva a judetului Jales -III-

 

Dihotomia izvoarelor istorice.Runcu nu este mostenitoarea Dabacestilor.

oHarta posesiunilor manastirii Tismana contureaza doua areale:

oArealul montan si submontan cu muntii Parang, Oslea, Soarbele, Vama valcan, Boul si satele de sub munte:Bratislava, Topesti, Vanata, Pocruia, Izvarna, Tismana, Gureni, Pestisani,Vosdei, Turcinesti.

oArealul colinar si intracolinar din care fac parte satele apropiate Dabacestilor(Tamasestilor) adica Ceauri, Balacesti, Cralasoaia, Vart, Poiana, Carbesti,  Balesti, Rasova,Talpasesti,Stolojani  mai distantate ca Godinesti, Arcani,Leurda, Plostina.

oIn niciunul  din acte, satul Runcu si satele vecine- Balta, Sanatesti, Rachiti,Dobrita, nu apar ca stapanite  de manastirea Tismana.Aceste aspecte exclud localitatea Runcu ca mostenitoare a Dabacestilor.

oMarele cercetător al Istoriei Gorjului, Alexandru Ştefulescu, pornind de la ideea că Runcu  e renumit prin ………. sale a emis părerea că Dăbăceştii au fost la Runcu. Documentele istorice nu confirmă insă această ipoteză. Localitatea Runcu e menţionată foarte rar şi nu intotdeauna avem certitudinea că e vorba de Runcu de pe Jaleş.

o    Primul act care mentionează localitatea Runc este datat 23 aprilie 1486 şi e dat de domnitorul Vlad Călugărul in mânăstirea Glavacioc.In acest act, printre martori e trecut si Cârstian din Runc.

Bibliografie 

  1. 1.Gorjul istoric si pitoresc, Alexandru Stefulescu,1904

  2. 2.Manastirea Tismana-Alexandru Stefulescu

  3. 3.Documentele slavo-romane cu referire la Gorj- Alexandru Stefulescu, Targu-Jiului 1906.

  4. 4.Istoria Targu-Jiului, Alexandru Stefulescu

  5. 5.Sate de pe Valea Jalesului-Vasile Carabis

  6. 6.Cnezate si voievodate romanesti, Sergiu Colmbeanu, Ed. Albatros;

  7. 7.Vladislau I – Nicolae Constantinescu, Ed. Militara, Bucuresti, 1979

  8. 8.Istoria Bulgariei- P.Pavlov, I. Iancu, D. Caiu, Ed. Corint, Bucuretsi 2002.

  9. 9.Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti-Gh. I. Bratianu, Bucuresti, 1980;editie ingrijita de Valeriu Râpeanu;

  10. 10.Istoria României, compendiu, Bucureştiş

  11. 11.Obştea sătească in judeţul Gorj-Nicolae Mischie, Editura Fundatiei “Constantin Brancusi”, Targu-Jiu, 2002;

  12. 12.Familii si neamuri boieresti-Nicolae Mischie, Vasile Arimia,Editura Rhabon, 2002

  13. 13.Documente istorice.Tara Romaneasca sec XII-XV

  14. 14.Studii asupra evului mediu romanesc, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1984

  15. 15.Graiul gorjenilor de langa munte-Popescu R. Spiridon, Craiova, 1980

  16. 16.Graiul din Nord-Vestul Olteniei, Rusu Valeria, Bucuresti 1971

  17. 17.Crestomatia judetului Gorj-Vasile Andritoiu, Editura Punct.

  1. o

  2.  

Chintesenta evolutiva a judetului Jales -II-

 

4.Dabacesti-Tamasesti … un continuum evolutiv al aceleiasi localitati (Localitatea Dabacesti este mostenita de actualul sat Tamasesti)

 

o

oIntuirea evolutiva a Tamasestilor

oLa 28 octombrie 1428 imparatul Sigismund intareste “ ceea ce au avut mai inainte si acum sa le fie slobode si sate si hotarele cu vii si mori si nuci si livezi, toate sa le fie slobode si de iurie” si sunt mentionate satele Plostina, Turcinovat, Leurda, Ceauru, Dusesii, Tismana, Izvarna, si pe Jales Arcani si Tamasesti si Balesti si Rasova.

oE primul act in care satul Dabacesti este  notificat Tamasesti , fiind cunoscuta pronuntia nemteasca unde dentala “ D” este inlocuita cu “T”.

o   In 20 septembrie 1444 Ioan de Hunedoara  reia aceleasi drepturi ce revin manastirii Tismana, fiind numite sate de la Dunare, de pe Jilti, de pe Jiu, de pe Tismana, de pe Ovlea si Bistrita si de la Jales.

o   Pe 28 iulie 1470 , la Dridu, Radu Voda confirma stapanirea manastirii Tismana peste muntii Boul, Osle, Parang si Soarbele, precizand ca e vorba de “acei batrani numiti manastiresti” de unde deduceau ca manastirea Tismana a stapanit aceasta vasta arie montana inca de la infiintarea ei, adica din timpul lui Nicolae Alexandru.

o  In anul 1483, Vlad Calugarul confirma stapanirea aceleiasi manastiri asupra Godinestilor.

oIn 9 ianuarie 1497 la Targoviste este recunoscuta stapanirea manastirii Tismana peste Carbesti, localitate vecina la Sud cu Tamasestii si coupa lunca de pe stanga Jiului si versantul nord-vestic al Dealului Bran.

o   Pe 28 octombrie 1509 Mircea Voda reconfirma manastirii Tismana stapanire, este satul lCeauri “ pentru ca  sant Sfintei manastiri batrana si dreapta mosie si mostenire” batranul Mircea Voievod si hotar este “de jos de unde iese Rugina din Poloaga(Susita) pana da in Jiu si de aici apa Jiului. Actul a fost scris la Popesti. In 8 ianuarie 1526, Radu Voda daruieste manstirii Tismana, vama de la Valcan, toata partea sa.

o 

 

oPe 16 nov 1530 i se reconfirma manastirii Tismana stapanire peste Turcinesti.

o  Pe 17 iunie 1567 Petru Voda Schiopul confirma manastirii Tismana stapanire peste satul Izvarna, partea jupanului Rada.

 

oPremise

oOcuparea Transilvaniei de catre unguri  in sec XI-XIII exercita o preisune asupra unei parti a populatiei romanesti din sudul Transilvaniei si o obliga sa treaca muntii in Tara Romaneasca.

o    Dumitru Dabacescu avea motive in plus de a se stabili la sud de Carpati deoarece tatal sau a fost ban de Severin, iar nepoata sa Clara s-a casatorit cu Nicolae Alexandru, domnul Tarii Romanesti.Dumitru Dabacescu era un apropiat al calugarului Nicodim iar daniile facute manastirii Tismana si Vodita nu sunt intamplatoare.

o     Izvoare istorice

o In anul 1379, domnitorul Vlaicu Voda a infiintat o episcopie pentru tinuturile oltene cu resedinta, foarte probabil, la Severin, dar nu trebuie sa excludem nici Dabacestii.

oNumele localitatii Dabacesti apare numai in 4 acte : cel din 22 oct 1387, 1 sep 1391 si 11mai 1399 date de catre Mircea cel Batran, in care sunt reluate si clauze ale primului act, cel din 22 oct 1385 dat de Dan I.

oIn actul din 28 oct 1428 regele Sigismund al Ungariei recunoaste daniile facute anterior manastirii Tismana, inclusiv satele de pe Jales “Arcani si Tamasesti si Balesti si Rasova”.Astfel localitatea Dabacesti pe Jales este notificata dupa 30 de ani cu numele de Tamasesti. Schimbarea de nume a survenit datorita graiului populatiei  din nordul si N-V Olteniei influentat de graiul din Sudul Banatului in care silaba “ce” s-a transformat in “şe”.Astfel, Dabacesti s-a pronuntat Dăbăşeşti, asa cum “tăbăceşti”, “rătăceşti” sau “zăpăceşti” se pronunţă “tăbăşeşti”, “rătăşeşti” , “zăpăşeşti”.Consoana “b” din cuvantul Dăbăşeşti a fost pronunţată “m” asa cum Râbnic, care in limba slavă inseamnă heleşteu de la râb (peşte) se pronunţă Rămnic.

 

3.3.Argumente lingvistice

 

oIn lucrarea Documente privind Istoria Romaniei la localitatea Tămăşeşti intâlnim şi varianta Dămăşeşti, exerciţiu fonetic ce nu poate fi neglijat.De asemenea, consoana “D”  de la inceputul cuvântului Dămăşeşti a devenit “T “, mai uşor de pronunţat.

o    O perioada de 50 de ani a fost mai mult decat suficienta pentru metamorfoza cuvintelor Dăbăcescu şi Dăbăşeşti care au devenit Tămăşescu şi Tămăşeşti. Satul actual Tămăşeşti e situat in partea centrală a depresiunii Târgu Jiu şi pe parcursul a peste 600 de ani şi-a schimbat uşor amplasamentul datorită inundaţiilor sau datorită reţelei de drumuri. Aşezarea Tămăşeşti este menţionată frecvent in toate secolele începând cu sec al XV-lea (28 oct 1428) existând o incontestabilă continuitate intre localităţile Dăbăceşti şi Tămăşeşti.

 

3.4.Tamasestiul-un centrum mundi economico-socio-cultural

 

oDocumentele istorice scot in evidenta o asezare Tămăşeşti care cuprindea o adevărată “piaţă” de adunare a luncilor Jaleşului, Şuşiţei şi Jiului, cuprinzând si Poiana(Rovinari)la sud precum si o parte din dealurile vecine, Dealul Şomaneştilor (partea de Nord), Dealul Cărbeştilor(versantul nordic), Dealul Băleştilor şi Tălpăşeştilor (versantul sudic).

o    Având in vedere poziţia privilegiată pe care Tămăşeştii o ocupă pe teritoriul fostului judeţ Jaleş, nu este exclus ca Tămăşeştii(Dăbăceştii) să fi fost reşedinţa aceluiaşi judeţ.

 

 

Frecventa mentionarii Tamasestilor

 

oIn lucrarea Documente slavo-române cu referire la Gorj, localitatea Runcu apare numai de trei ori ,fiind pomeniţi numai martori si în unul singur e vorba, printre altele,şi de „vânzarea unei selişti din Oanăş din Runc”.

o   In aceeasi lucrare, localitatea Tămăşeşti e menţionată de 9 ori făcându-se ample referiri la vânzări sau cumpărări de moşii, din Poiana Tămăşeştilor…”din cămp şi din apă şi din pădure şi cu vaduri de moară şi cu selişti de cară şi cu vii şi cu peste tot hotarul” [ 19 dec 1616].

o   Satele vecine cu Tămaşeştii sunt şi ele des menţionate in documente;Băleştii in 18 acte, Cărbeştii in 14 acte, Găleşoaia în 19 acte, Fărcăşeştii in 16 acte, Dăneştii in 6 acte, Tălpăşeştii in 6 acte şi Târgul Jiului in 13 acte.

o   Frecvenţa mare a referirilor la sate situate la hotarul Tămăşeştilor confirmă existenţa unei puternice arii locuite situată in Depresiunea Jiului mijlociu si la contactul acestuia cu zona colinară. In această arie s-a aflat şi reşedinţa judeţului Jaleş care polariza activităţile agricole  şi  administrative ale judeţului ţi schimburile de produse .[….]

 

3.5.Argumentul religios

 

oVechiul Dabacesti (Tamasesti) posibila resedinta a judetului Jales era asezat la ramificatia de drumuri  ce urmau valea Jalesului si Jiului de la nord la sud si zona intracolinara a Subcarpatilor de la vest la est.Cel din urma drum se numea Drumul Mare si apoi Drumul Cernatului, Drumul Targului/al Targu-Jiului, Drumul Mehedintului.Locul unde era asezata localitatea se numea Apa Mare si Udigoiu.Aici la 500m , sud, de satul actual Tamasestii de Jos se afla ruinele bisericii Dabasestilor (Tamasestilor) unde poate fi distinsa piatra de altar (vezi poza 1 si poza 2). Nu ne putem pronunta daca biserica a fost din lemn, piatra sau caramida.Eventuale cercetari ar putea clarifica acest aspect.Locuitorii in varsta spun ca in urma cu 70-80 de ani, in jurul bisericii mai erau si cateva cruci iar la sapaturile pentru o fantana s-au gasit si oase umane.

o  Biserica Dabacestilor(Tamasestilor) a avut hramul Adormirea Maicii Domnului pe care il pastreaza si in prezent.Acest hram il au cele mai importante asezaminte religioase ca Manastirea Tismana, Manastirea Polovragi, Manastirea Bistrita.Acesta e un indiciu ca e vorba de o biserica importanta, ctitorita de Dabacesti si apreciata in ierarhia bisericeasca care i-a atribuit acest hram.

 

3.6.Farame de contemporaneitate…. Grigore Tamasescu

 

oContinuitatea Dabacestilor(Tamasestilor) timp de peste 650 de ani pe aceste locuri o dovedeste si prezenta locuitorilor cu numele Tamasescu, urmasi ai lui Dimitrie Dabacescu.In Tamasesti sau satele invecinate mai sunt aproximativ 10 familii cu numele Tamasescu.Una dintre acestea este cea a lui Tamasescu Grigore, invatator la Scoala Generala Ceauru, si in varsta de 53 de ani.

o    Acesta marturiseste ca a mostenit terenuri in Balti, pe valea Jalesului, in Uncioaia, un sat situat initial intre Ceauri si Tamasesti, la Balacestii vechi, la Udigoi, la Poloaga(Susita), la Jieţ, pe Apa Mare deci pe vechile moşii ale Dăbăceştilor(Tămăşeştilor).Neamuri ale lui Tămăşescu  Grigore mosteneau, respectiv mostenesc mosii in dealurile vecine: Dealul Băluţilor, Dealul Rasovei (Şarapatinilor), Dealul Tălpăşeştilor, in Poiana, in Cârbeşti si Şomăneşti.Aceste moşteniri dovedesc o continuitate indubitabilă a Dăbăşeştilor(Tămăşeştilor) timp de aproape 700 de ani pe Jaleşul inferior.

Chintesenta evolutiva a judetului Jales -I-

 

oNu ne imaginăm că vom veni noi, cu micul nostru exerciţiu, cum spunea Constantin Noica, şi vom revoluţiona gandirea teatrală a lumii, însă, pe de altă parte, ne propunem sa ipostaziem un valid

truism istoric prin opacizarea inaderenţelor sedimentate în contemporaneitate si prin desemnarea unor obiective argumentativ-gnoseologice, lingvistice , geografice si istorice .

Prin urmare, am instrumentat specificitatea temei propuse printr-o ars combinatoria argumentativa in chintesenta urmatoarelor obiective:

  • 1.Istoricitatea Tarii Litua si formarea judetului Jales
  • 2.Autohtonizarea istorica a Manastirii Tismana (si excluderea Runcului de sub stapanirea acesteia)
  • 3.Dabacescu –primul nobil mentionat in documente(sub specie aeternitatis )
  • 4.Dabacesti-Tamasesti … un continuum evolutiv al aceleiasi localitati (Localitatea Dabacesti este mostenita de actualul sat Tamasesti)
  • 5.Dihotomia izvoarelor istorice.Runcu nu este mostenitor al Dabacestilor.
  • 6.Concluzii

 1. Istoricitatea Tarii Litua si formarea judetului Jales

oJudeţul Jaleş ca unitate administrativă, s-a conturat odată cu formarea statului feudal Tara Romaneasca, la sfarsitul secolului al XII-lea si primele decenii ale secolului al XIV-lea.

o    Primele secole ale mileniului II au fost marcate de importante evenimente ce au loc in spatiul Carpato-Balcanic si Pontic: formarea taratelor bulgare la sud de Dunare si formarea statului feudal maghiar care in expansiunea sa spre Est a ocupat in sec XI-XIII Transilvania. Intre Carpati si Dunare are loc procesul de consolidare a formatiunilor feudale, prestatale romanesti-cnezatele si voievodatele- proces perturbat de ultimele valuri ale popoarelor migratoare.

o     La inceputul mileniului II, la Sud de Dunare se consolideaza Taratul bulgar (Statul vlaho-bulgar) condus de Asan si Petru(1186-1207) cu un puternic impact economic social si religios asupra populatiei de la nord de Dunare formata din vlahi (olahi, romani) si cumani.

o    Intre anii 1218-1241 , Taratul bulgar e condus de Ioan Asan al II-lea , cel mai puternic tar bulgar iar la 1235 este recunoscuta Patriarhia de la Tarnava.In anii 1241-1243, Bulgaria  e distrusa de tatarii hanului Bata,  fondatorul Moldovei de Aur isr Ungaria recucereste regiuni din Serbia.Stingerea dinastiei Arpadiene in Ungaria 1301 si a Hemanizilor, in Serbia 1371,permite o consolidare economica si politica a Tarii Romanesti si cresterea influenetei politice a domnitorilor romani in zona Carpato-Balcanica.

o     Autoritatea acestora sporeste si prin inrudirea lor cu suverani din tarile vecine.Legendarul Negru Voda a avut-o sotie pe Magrita, o catolica trecuta, dupa moarte, in pomelnicul de la Campulung alaturi de Tihomir.Ea avea titlu de contesa mostenit de la Miched –ban de Severin care i-a fost tata sau bunic.

1.1. Diploma cavalerilor ioaniti- pecete a tarii Litua

 

oTeodora, fiica lui Basarab I a fost prima sotie a tarului bulgar Ivan Alexander si a dat nastere viitorului tar Vidinean Svatimir.

o    Domnitorul  Tarii Romanesti, Nicolae Alexandru (1352-1364) a fost casatorit a doua oara tot cu o catolica, doamna Clara.El a avut doi fii, pe Vladislav si pe Radu, din prima casatorie, viitori domni  si trei fiice, pe Ana sotia tarului bulgar Svacimirm Anca- sotia tarului sarb Stefan Uros si ep Elisabeta al carui sot a fost Ladislau de Oppeln  palatinul- adica cel mai inalt dregator din Ungaria.

oPrima sotie a domnitorului Nicolae Alexandru s-a numit Maria si putea fi fiica ui Ivanco, un voievod sarb, iar altii afirma  ca ar fi fiica unor mari boieri olteni.

oDomnitorul  Tarii Romanesti, Nicolae Alexandru (1352-1364) a fost casatorit a doua oara tot cu o catolica, doamna Clara.El a avut doi fii, pe Vladislav si pe Radu, din prima casatorie, viitori domni  si trei fiice, pe Ana sotia tarului bulgar Svacimirm Anca- sotia tarului sarb Stefan Uros si ep Elisabeta al carui sot a fost Ladislau de Oppeln  palatinul- adica cel mai inalt dregator din Ungaria.

oDupa razboiul din regatul maghiar ,taratul bulgar din 1230, incheiat cu infrangerea bulgarilor este creat Banatul de Severin ce avea ca misiune apararea granitei statului maghiar, fiind si o baza pentru noi actiuni militare.Aceasta formatiune teritorial politica a fost disputata  timp de doua veacuri atat de catre regii unguri cat si de catre voievozii romani.

o    In partea de est, Banatul de Severin se invecina la inceput cu voievodatul lui Litovoi, situat in marea depresiune de pe cursul mijlociu al Jiului si mentionat in

oDiploma din anul 1247, un act de danie al regelui Bela al IV-lea al Ungariei catre Cavalerii Ioaniti. Obiectul daniei era Tara Severinului si toata Cumania.

o   Regele maghiar recunoaste independenta Tarii Litua condusa de voievodul Litovoi “lasand neatinse bisericile si veniturile lor, drepturile episcopilor, morile” si celelalte bunuri. Sunt mentionate semanaturi (deci culturi de cereale), pasuni, fanete si pescarii, tranzit de sare si circulatie monetara.

oE mentionata existenta a doua clase sociale – nobilimea (majores terrae)-in aceasta categorie va fi inclus Dimitrie Dabacescu- si taranimea (rusticii).

2. Autohtonizarea istorica a manastirii Tismana

 

->2.1.Nicodim-ctitorul manastirii

oReligia crestina era slujita in limba bulgara in micile bisericute de lemn. In afara acestora, se mai aflau si chilii pentru calugari si pustnici, popi neinvatati care nu puteau face o scoala de citit, de scris si de cautari.[N. Iorga] 

oFormarea culturii crestine bulgare pune bazele  lumii ortodoxe slavo-bizantine.

oIn Tara Romaneasca, bulgara veche e folosita ca limba oficiala si de cult pana in sec XVII-XVIII. Bazele civilizatiei bulgare vechi sunt puse de catre calugarii bizantini savanti si misionarii crestini: Chiril 827-869 si Metodiu 815-885, nascuti probabil la Salonic.

o    Dupa recunoasterea Patriarhiei de la Tarnava 1235, aceasta devine a doua ca importanta in comunitatea ortodoxa si are o importanta influenta asupra vietii religioase a Serbiei, Rusiei moscovite dar si in spatiile de la nord de Dunare. Inceputul organizarii bisericii ortodoxe in Tara Romaneasca revine calugarului sarb Nicodim. Acesta se pune in slujba domnitorului Vladislav Vlaicu si Radu I si cunostea foarte bine si pe tatal lor, Nicolae Alexandru. Atunci cand Nicodim se afla la Kladova l-a cunoscut pe Radu I ce avea pe atunci functia de Ban al Severinului [ Al. Stefulescu].

o  Nicodim era in corespondenta cu Eutimi patriarhul bulgar de la Tarnovo..[Bogdan P. Hasdeu].

o  Nicodim a murit in 1406 si a slujit la Tismana in timpul a patru domnitori, ultimul fiind Mircea cel Batran.

o   Intemeierea manastirii Tismana de catre calugarul Nicodim a avut loc intre anii 1364-1379 in timpul domniei lui Vladislav Vlaicu.

3. Dabacescu -primul nobil mentional in documente

 

o3.1.Donatiile Manastirii Tismana

oManastirea Tismana era cea mai importanta autoritate din vestul Tarii Romanesti in sec al XIV-lea si al XV-lea. Manastirea Tismana se bucura de mare recunosatere din partea domnitorilor din Tara Romanesca   , ei i-au oferit numeroase danii si la randul lor beneficiau de stabilitatea pe care ortodoxismul o introducea in randul populatiei romanesti. Printre cei mai importanti ctitori ai manastirii Tismana s-a aflat si Dimitrie Dabacescu care detinea importante mosii, pe Jales, iar la moartea sa in 1385 doneaza a patra parte, manastirilor Tismana si Vodita.

o  Primele donatii pentru Manastirea Tismana le face chiar ctitorul ei Nicoale Alexandru (1352-1364). Fiul sau, domnitorul Dan I, intareste in 1385 “cate au fost daruite in vremea parintelui meu manastirii, pe toate sa le intaresc si sa le imputernicesc…

oSi mai intai, am daruit acestei asa zise manastiri, graul din judetul Jalesului, patru sute de galeti pe fiecare an..Am daruit si pe raul Jalesului, la Dabacesti, nucii copacii toti”.

oAceasta dare de 400 de galeti de grau s-a mentinut pe o perioada de circa 100 de ani, judetul Jalesului fiind granarul manastirii Tismana si nu numai.

o  

 

oIn anul 1387, 27 iunie, domnitorul Mircea cel Batran reinnoieste daniile lui Dan I, intarind stapanirea manastirii asupra raului Tismana, pe amandoua partile cat a fost Ligaceasca si Ruseasca si il mentioneaza pe Dimitrie Dabacescu care a daruit manastirii Tismana si Voditei,” cat a fost al sau la Dabacesti”, a patra parte. Ramane sa concluzionam ca ¾ au ramas urmasilor sai (rudelor sale din Dabacesti-).

o   Dupa 23 nov 1406, Mircea Voda confirma manastirii Tismana “dreptul de a pescui in apa Tismanei si de a pasuna, de la satul Tismana in sus, pana la Munte”.

oIn 26 dec 1406, Mircea Voda porunceste satelor manastirii Tismana sa asculte pe egumenul Aghaton, urmasul lui Nicodim.

o  La 5 aug. 1424 Dan al II-lea reinnoieste manastirii Tismana cele 400 de galeti de grau si satele Salcisor, Tismana, Ceaurii,Plostiva, Leurda, Cireselul si Turcinesti, moara de la Bistrita si  zeciuiala de la 8 pescarii.

o  E ultimul act in care e mentionata darea de 400 galeti de grau din judetul Jalesului.

3.2. Dabacescu sub specie aeternitatis

 

Dimitrie Dabacescu apare deci ca mare proprietar de mosii in judetul Jales, in lunca aceluiasi rau. Dupa precizarile lui B.P.Hasdeu si a documentelor istorice, Dimitrie Dabacescu era fiul cel mic al lui Miched (Mikad) Ban de Severin intre anii 1275-1279. Dimitrie se stabileste pe Valea Jalesului cu prilejul casatoriei nepoatei sale, doamna Clara cu domnul Tarii Romanesti Nicolae Alexandru. Isi ia numele de Dabacevski , apoi Dabacescu de la localitatea Dabovka.