Chintesenta evolutiva a judetului Jales -II-

 

4.Dabacesti-Tamasesti … un continuum evolutiv al aceleiasi localitati (Localitatea Dabacesti este mostenita de actualul sat Tamasesti)

 

o

oIntuirea evolutiva a Tamasestilor

oLa 28 octombrie 1428 imparatul Sigismund intareste “ ceea ce au avut mai inainte si acum sa le fie slobode si sate si hotarele cu vii si mori si nuci si livezi, toate sa le fie slobode si de iurie” si sunt mentionate satele Plostina, Turcinovat, Leurda, Ceauru, Dusesii, Tismana, Izvarna, si pe Jales Arcani si Tamasesti si Balesti si Rasova.

oE primul act in care satul Dabacesti este  notificat Tamasesti , fiind cunoscuta pronuntia nemteasca unde dentala “ D” este inlocuita cu “T”.

o   In 20 septembrie 1444 Ioan de Hunedoara  reia aceleasi drepturi ce revin manastirii Tismana, fiind numite sate de la Dunare, de pe Jilti, de pe Jiu, de pe Tismana, de pe Ovlea si Bistrita si de la Jales.

o   Pe 28 iulie 1470 , la Dridu, Radu Voda confirma stapanirea manastirii Tismana peste muntii Boul, Osle, Parang si Soarbele, precizand ca e vorba de “acei batrani numiti manastiresti” de unde deduceau ca manastirea Tismana a stapanit aceasta vasta arie montana inca de la infiintarea ei, adica din timpul lui Nicolae Alexandru.

o  In anul 1483, Vlad Calugarul confirma stapanirea aceleiasi manastiri asupra Godinestilor.

oIn 9 ianuarie 1497 la Targoviste este recunoscuta stapanirea manastirii Tismana peste Carbesti, localitate vecina la Sud cu Tamasestii si coupa lunca de pe stanga Jiului si versantul nord-vestic al Dealului Bran.

o   Pe 28 octombrie 1509 Mircea Voda reconfirma manastirii Tismana stapanire, este satul lCeauri “ pentru ca  sant Sfintei manastiri batrana si dreapta mosie si mostenire” batranul Mircea Voievod si hotar este “de jos de unde iese Rugina din Poloaga(Susita) pana da in Jiu si de aici apa Jiului. Actul a fost scris la Popesti. In 8 ianuarie 1526, Radu Voda daruieste manstirii Tismana, vama de la Valcan, toata partea sa.

o 

 

oPe 16 nov 1530 i se reconfirma manastirii Tismana stapanire peste Turcinesti.

o  Pe 17 iunie 1567 Petru Voda Schiopul confirma manastirii Tismana stapanire peste satul Izvarna, partea jupanului Rada.

 

oPremise

oOcuparea Transilvaniei de catre unguri  in sec XI-XIII exercita o preisune asupra unei parti a populatiei romanesti din sudul Transilvaniei si o obliga sa treaca muntii in Tara Romaneasca.

o    Dumitru Dabacescu avea motive in plus de a se stabili la sud de Carpati deoarece tatal sau a fost ban de Severin, iar nepoata sa Clara s-a casatorit cu Nicolae Alexandru, domnul Tarii Romanesti.Dumitru Dabacescu era un apropiat al calugarului Nicodim iar daniile facute manastirii Tismana si Vodita nu sunt intamplatoare.

o     Izvoare istorice

o In anul 1379, domnitorul Vlaicu Voda a infiintat o episcopie pentru tinuturile oltene cu resedinta, foarte probabil, la Severin, dar nu trebuie sa excludem nici Dabacestii.

oNumele localitatii Dabacesti apare numai in 4 acte : cel din 22 oct 1387, 1 sep 1391 si 11mai 1399 date de catre Mircea cel Batran, in care sunt reluate si clauze ale primului act, cel din 22 oct 1385 dat de Dan I.

oIn actul din 28 oct 1428 regele Sigismund al Ungariei recunoaste daniile facute anterior manastirii Tismana, inclusiv satele de pe Jales “Arcani si Tamasesti si Balesti si Rasova”.Astfel localitatea Dabacesti pe Jales este notificata dupa 30 de ani cu numele de Tamasesti. Schimbarea de nume a survenit datorita graiului populatiei  din nordul si N-V Olteniei influentat de graiul din Sudul Banatului in care silaba “ce” s-a transformat in “şe”.Astfel, Dabacesti s-a pronuntat Dăbăşeşti, asa cum “tăbăceşti”, “rătăceşti” sau “zăpăceşti” se pronunţă “tăbăşeşti”, “rătăşeşti” , “zăpăşeşti”.Consoana “b” din cuvantul Dăbăşeşti a fost pronunţată “m” asa cum Râbnic, care in limba slavă inseamnă heleşteu de la râb (peşte) se pronunţă Rămnic.

 

3.3.Argumente lingvistice

 

oIn lucrarea Documente privind Istoria Romaniei la localitatea Tămăşeşti intâlnim şi varianta Dămăşeşti, exerciţiu fonetic ce nu poate fi neglijat.De asemenea, consoana “D”  de la inceputul cuvântului Dămăşeşti a devenit “T “, mai uşor de pronunţat.

o    O perioada de 50 de ani a fost mai mult decat suficienta pentru metamorfoza cuvintelor Dăbăcescu şi Dăbăşeşti care au devenit Tămăşescu şi Tămăşeşti. Satul actual Tămăşeşti e situat in partea centrală a depresiunii Târgu Jiu şi pe parcursul a peste 600 de ani şi-a schimbat uşor amplasamentul datorită inundaţiilor sau datorită reţelei de drumuri. Aşezarea Tămăşeşti este menţionată frecvent in toate secolele începând cu sec al XV-lea (28 oct 1428) existând o incontestabilă continuitate intre localităţile Dăbăceşti şi Tămăşeşti.

 

3.4.Tamasestiul-un centrum mundi economico-socio-cultural

 

oDocumentele istorice scot in evidenta o asezare Tămăşeşti care cuprindea o adevărată “piaţă” de adunare a luncilor Jaleşului, Şuşiţei şi Jiului, cuprinzând si Poiana(Rovinari)la sud precum si o parte din dealurile vecine, Dealul Şomaneştilor (partea de Nord), Dealul Cărbeştilor(versantul nordic), Dealul Băleştilor şi Tălpăşeştilor (versantul sudic).

o    Având in vedere poziţia privilegiată pe care Tămăşeştii o ocupă pe teritoriul fostului judeţ Jaleş, nu este exclus ca Tămăşeştii(Dăbăceştii) să fi fost reşedinţa aceluiaşi judeţ.

 

 

Frecventa mentionarii Tamasestilor

 

oIn lucrarea Documente slavo-române cu referire la Gorj, localitatea Runcu apare numai de trei ori ,fiind pomeniţi numai martori si în unul singur e vorba, printre altele,şi de „vânzarea unei selişti din Oanăş din Runc”.

o   In aceeasi lucrare, localitatea Tămăşeşti e menţionată de 9 ori făcându-se ample referiri la vânzări sau cumpărări de moşii, din Poiana Tămăşeştilor…”din cămp şi din apă şi din pădure şi cu vaduri de moară şi cu selişti de cară şi cu vii şi cu peste tot hotarul” [ 19 dec 1616].

o   Satele vecine cu Tămaşeştii sunt şi ele des menţionate in documente;Băleştii in 18 acte, Cărbeştii in 14 acte, Găleşoaia în 19 acte, Fărcăşeştii in 16 acte, Dăneştii in 6 acte, Tălpăşeştii in 6 acte şi Târgul Jiului in 13 acte.

o   Frecvenţa mare a referirilor la sate situate la hotarul Tămăşeştilor confirmă existenţa unei puternice arii locuite situată in Depresiunea Jiului mijlociu si la contactul acestuia cu zona colinară. In această arie s-a aflat şi reşedinţa judeţului Jaleş care polariza activităţile agricole  şi  administrative ale judeţului ţi schimburile de produse .[….]

 

3.5.Argumentul religios

 

oVechiul Dabacesti (Tamasesti) posibila resedinta a judetului Jales era asezat la ramificatia de drumuri  ce urmau valea Jalesului si Jiului de la nord la sud si zona intracolinara a Subcarpatilor de la vest la est.Cel din urma drum se numea Drumul Mare si apoi Drumul Cernatului, Drumul Targului/al Targu-Jiului, Drumul Mehedintului.Locul unde era asezata localitatea se numea Apa Mare si Udigoiu.Aici la 500m , sud, de satul actual Tamasestii de Jos se afla ruinele bisericii Dabasestilor (Tamasestilor) unde poate fi distinsa piatra de altar (vezi poza 1 si poza 2). Nu ne putem pronunta daca biserica a fost din lemn, piatra sau caramida.Eventuale cercetari ar putea clarifica acest aspect.Locuitorii in varsta spun ca in urma cu 70-80 de ani, in jurul bisericii mai erau si cateva cruci iar la sapaturile pentru o fantana s-au gasit si oase umane.

o  Biserica Dabacestilor(Tamasestilor) a avut hramul Adormirea Maicii Domnului pe care il pastreaza si in prezent.Acest hram il au cele mai importante asezaminte religioase ca Manastirea Tismana, Manastirea Polovragi, Manastirea Bistrita.Acesta e un indiciu ca e vorba de o biserica importanta, ctitorita de Dabacesti si apreciata in ierarhia bisericeasca care i-a atribuit acest hram.

 

3.6.Farame de contemporaneitate…. Grigore Tamasescu

 

oContinuitatea Dabacestilor(Tamasestilor) timp de peste 650 de ani pe aceste locuri o dovedeste si prezenta locuitorilor cu numele Tamasescu, urmasi ai lui Dimitrie Dabacescu.In Tamasesti sau satele invecinate mai sunt aproximativ 10 familii cu numele Tamasescu.Una dintre acestea este cea a lui Tamasescu Grigore, invatator la Scoala Generala Ceauru, si in varsta de 53 de ani.

o    Acesta marturiseste ca a mostenit terenuri in Balti, pe valea Jalesului, in Uncioaia, un sat situat initial intre Ceauri si Tamasesti, la Balacestii vechi, la Udigoi, la Poloaga(Susita), la Jieţ, pe Apa Mare deci pe vechile moşii ale Dăbăceştilor(Tămăşeştilor).Neamuri ale lui Tămăşescu  Grigore mosteneau, respectiv mostenesc mosii in dealurile vecine: Dealul Băluţilor, Dealul Rasovei (Şarapatinilor), Dealul Tălpăşeştilor, in Poiana, in Cârbeşti si Şomăneşti.Aceste moşteniri dovedesc o continuitate indubitabilă a Dăbăşeştilor(Tămăşeştilor) timp de aproape 700 de ani pe Jaleşul inferior.

Anunțuri

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s