the inspiring Jonathan Davis

jonathan_davis_by_gothicxpress.jpg

sursa foto: gothicxpress

„You laugh at me because I’m different, I laugh at you because you’re all the same.”

 Jonathan Davis are un iz paria (pfuaaaiii ce formulare :)) ). NU. Jonathan Davis e paria. Şi eu în zilele mele bune sunt paria.    „nu poţi renega societatea fără ca ea să te renege la rândul ei. De la „tineretul din ziua de azi…” din autobuz până la morţii mă-tii de panchist de la colţul blocului, societatea te lasă să întelegi  că nu mai eşti binevenit în rândurile ei. Scoţându-ţi ochelarii de cal, ai devenit o oaie neagra, un paria

e home page-ul unui sait cu ţoale. dar e interesant tocmai pentru că are in el mult adevar.adevărul in care te regaseşti atunci când ieşi cu meşe mov şi blugi tăiaţi pe stradă nu pentru că e trendi flendri bendri pendri , ci pentru ca aşa iţi arde ţie neuronu’ in ziua aia… si asta simţi.  pur si simplu nu esti tu daca te-ai imbraca in deux-piece cu tocuri si cu părul pieptenat la centimă. sau pur şi simplu ţi se rupe de cum te imbraci. ai chef sa fii junky azi . ai chef  să nu-ţi pese. LOR li se pare că nu esti ochei. nu esti ochei deloc. esti un luzăr. vai de capu’ tau. cum dracu sa ieşi bă vere aşa pe stradă?tu nu realizezi___ trebuie să te schimbi , să fii ca ei. identic. ca mentalitate, costumaţie.să te bagi în turma şi să i te supui ca unei mame. o uniforma intelectuala. asta propune societatea.

   

Romania este o Patagonie a  mentalitatilor.
 

Anunțuri

fait accompli

col-somebody.jpg

 sparg in dinti doua compromixuri pe care le innod la capete intr-o sintaxa  convulsionata. greselile mele sunt niste lentile Carl Zeiss intrauterine. le port cu mine pe unde ma duc.

 eu nu plang. eu gresesc.

 sunt multi oameni care nu pot sa ierte lucruri facute.nu pot sa treaca peste greseli.greseli mici. .nici nu incearca. nu au puterea de a le ierta altora si nu au curajul de a si le ierta lor. au o hipersensibilitate care ii face sa stagneze sa ramana niste flegmatici plini de orgoliu. 

eu: se intampla sa zambesc intr-un moment nepotrivit

ei: se holbeaza si ma condamna pentru gestul facut

eu: nu sunt interesata de discutiile, lifestile-ul, blabla-ul lor dar ii ascult totusi politicos doar ca nu le dau dreptate si le spun in fata

ei: se oftica

eu: sunt impulsiva

ei: sunt isterici si se crizeaza sau sunt melancolici si depresivi

eu: imi cer iertare pentru greselile mele facute si nefacute

ei: „lucrurile facute sunt deja facute…nu se poate trece peste ele cu un imi-pare-rau, spus din inima si simtit”

da’ cu un „kiss my ass! „, spus tot din inima,  se poate?

sunt dar nu exist

col-sunt.jpg

port in mine o conditie nascuta nu facuta.

ma ating. am pielea mov. o scutur de rugaciuni ca sa aflu  procentul de dumnezeu.  

un tablou lycra-

„Je m’endormirai d’un sommeil de mort sur ma destinee” (Lucile)

______________________________

care este negatia unui ultimatum? un octombrie spongios.

_____________________________________

o conjuctie decisiva intre starile mele fundamentale.

nu sunt dar exist.

_____________________________

Citesc „Scris pe trup” de Jeanette Winterspon.imi place ca are un capitol numit „Scheletul”.Ma regasesc in el chiar daca nu am ajuns acolo. HAHAHAHA.Oasele mele se simt flatate.strigate. si complimentate. O citesc de la sfarsit.E mai frumos asa. Inceputurile sunt intodeauna deznodamanturi concrete.  pagina 224. „Nu stiu daca e un final fericit, dar in fata noastra se intinde un camp deschis, nesfarsit.”…..bla bla 223. … 149.. 2 … 1..”De ce masura iubirii este pierderea ei?”  DE TOT

hmm are putin din „Ciocolata cu piper” si din „Salome” reloaded … si totusi povestile cu iubire sunt mereu retorice. plus pline de clisee imputite. „Cliseele sunt cele care ne fac atata rau. O emotie precisa cauta mereu o cale precisa de exprimare.” zice ea , Jeni.

Draga Jeni,

cliseele nu ne fac rau. noi le facem rau. le intindem capcane sa le facem sa dispara. ne chinuim ca niste hitleristi sa le holocaustizam.vrem sa le exterminam.le hartuim. atunci ele, de ale dracului ce sunt, se razbuna. ele nu cred in dumnezeu pentru ca  nu au un al doilea obraz pe care sa il intoarca. nu trebuie sa le judeci, nici sa le admiri din suflet. trebuie sa le lasi. daca le ignori vor pleca singure.

 emotii precise nu exista Jeni. daca exista mi-as dori sa le cunosc si eu. si cai de exprimare universale mai greu. mi-a placut de Camil cand a spus ca ( atentie cacofonie cacofonicoasa cacofilica) cuvintele sunt cel mai imperfect mod de a comunica. baiat destept Camil asta. inteligent foc.

te pup jeni. ca sa fac asta ma folosesc de un cliseu. ma simt mai confortabil,

ioana

ataraxie …[naked feelings] …

col-ataraxie.jpg

 e un cuvant care are in el doua antonime: pasivitatea (unui organ ..bla bla .. referitor la boala) si felul in care oamenii in antichitate tindeau  spre liniste sufleteasca spre fericire …si faceau din asta un tel suprem.  poti sa alegi sa fii pasiv sau sa lupti . indiferent vei ramane un ataraxic. asa ca de ce mai conteaza ce ai ales ? 

astazi am ales sa merg. sa merg inainte.pe un drum transcendent. sa merg rectiliniu uniform. cu o viteza imposibila. am ales sa ma trezeasca o alarma infecta.da’ infecta rau.sa tai 3 felii de caroli si sa plec . am ales sa deschid usa de la clasa. sa-mi aleg un scaun confortabil si sa dorm. sa-i dau lui adi o mapa in cap.si inca una. si un caiet. si alt caiet.am ales sa se supere adi.si sa ia foc.    pentru ce am facut toate astea ? pentru ca e miercuri.  si culmea …chiar  este miercuri. mi-am atins telul in asa hal incat radiez de o cvasifericire hedonica pfffffffffffffffff.

maine e joi.

intre astazi si maine …filosofia mea de viata sta sinucisa pe canapea.
 

days left

stil23.jpg

fumez ceai

beau .

aceleasi refren.alt refrenuri.    

prietenul meu imaginar este un necrolog.

el  mi-a zis ca moartea este un ingambament al vietii. 

l-am crezut cu inima pe mana. niste cuvinte heterozigote.inculori.

a mai trecut o zi. intrebarea este daca a mai ramas vreuna…

o sa afli , imi zice. te voi anunta eu.

______________________________________________

mereu m-am intrebat de ce oamenii se numesc indivizi , subiecti.

pe mess -contacte. in lirica se numesc euri. ciudat. ne numim diferit in functie de ceea ce exprimam. in functie de cat de concreti reusim sa fim.

daca nu exprimam nimic ne numim straini. desi, pentru a fi strain exprimi totusi ceva – faptul ca nu esti familiar.a nu fi familiar e pana la urma totul. pentru ca oricat ne-am cunoaste echivaleaza cu nimic. ar trebui sa ne numim sugestiv zerouri. haha … hau onest iz deat 🙂