urăsc cântecele de genu’ :”şoapte aud in noapte/şi tresar stiu că e vocea ta/şoapte aud in noapte/Ce fierbinte e dragostea ta” .. sau de genu’ „Mi-e frica de privirea ta/caci m-am pierdut adanc in ea/Cand imi şoptesti mă trec fiori/Căci te-am pierdut de-atatea ori”
ok ..nu le urasc)ci mai mult , uneori ma mai si bâţâi pe ele :)) dada …vezi sa nu).. dar imi displac… suna a „grădi” amestecată cu „i’m a fuckin’ retard .. in aşa hal de retard incat scriu telenovele in versuri” ..in fine … let’s follow „şoapta’s tipologia”
As putea crede ca soaptele astea sunt cam nasty ele(naughty sau orice alt gansta way of being) :)) …. exista soapte lirice(„Sunetul unei soapte atat de departe/O izbucnire de culoare vie intr-o lume cenusie/Intr-un decembrie rosu,o seara de ametist”-Theo) , şoapte-tipate/oximoronice (gen „soapta maaa ca te rup”), şoapte-whisperate ..adica soaptele proriu-zise , şoaptele-barfe („ma tu stiai ca -vesnica virgula:)) si pomenire- cutare om a facut cutare dirty thingies aseara la cutare ora in cutare Marriot cu o cutare domnita”), şoaptele-advertising („Spriteu’ sa-ti zic o faza tare– prietenul tau cel mai bun te do-res-te”)
Offf ..halal clasificare fără criterii …
ei bine,
criteriul suntem noi
noi, poetii, antagonicii, tacuţii, duşmanii, boschetarii , noi advertisingării
yeyyy ..i’m such a myth-buster (NOT) 😛