ceai cu scortisoara si jazz

sursa poza

______________________________________________

8 mai 2008

8

–––

intr-o zi din asta , pe jumatate obscura, pe sfert invelita in giulgiu

imi construiesc venele in forma de melc

poate asa voi sti cand si cum sa ma ma colorez atunci cand ploua.

cum si cand să mă colorez

cum şi când

cum

c

___________________________________________________________________

un timp irelevant

bolnav

ma acopar cu el, el se trage pe cealalta margine a patului

să-şi odihnească  sânii 

odihna să-şi sâniească

să+şi sâ

â

___________________________

ceaiul sta  ingropat intr-o vioara stradivarius

… imi place sa ii beau din  cenusa

 e frumos sa-l adulmeci …

sa-i numeri glucidele si proteinele , sa il tii captiv intr-o singura papila gustativa , intr-un singur molar .

un puscarias  care  deseneaza „singur intre patru pereti” pe mandibula ta stanga.

si cat de frumos e sa adulmeci un grafitti fluid ingropat de viu intr-o vioara stradivarius .

intr-o vioara stradivarius ingropat de viu un graffiti.

viu vioara  

v

______________

cu o tenta de crepuscul,

incet,

incep sa devin un homo sentimentalis …

imi place sa ma plimb pe marginea cănii cu o singură buză

e un joc plin de adrenalină

o adrenalină plină

lină

ă

_______________________

imagineaza-ti un roller coaster care danseaza gez

apoi muzica se opreste brusc. roller coaster-ul se descompune. si cu toate astea adrenalina nu dispare. ramane tăcândă şi descompusă ca într-o teorie a anamnezei. 

asa se intampla cu fiecare ceai.  o resurectie din amintiri. incepi sa redevii un pescar al trecutului.

doar că ştii…în balta asta a timpului ….

e mult mâl …

mâl mult

m

–––

2008 mai 8

8

 

 

Anunțuri

olimpiada de filosofie. 2008 . Galati

Bun….

organizare variinda intre proasta si jenant de proasta.

Ne-au chemat cu 3 zile mai devreme(ei, organizatorii). De marti. Uoau …ce frumos .. de Pasti , de 1 mai pe tren … lux nu alta.

 Ajungem , dupa vreo 10 ore intr-un Galati tern , cu un camin gri , scorojit, fara usi la dusuri , si totusi incercand, perseverand, dar esuand sa para curat. Mancarea teribil de promitatoare: cremvusti de soia si fulgi de cartofi. Multi caini muribunzi in curtea liceului.O asistenta care ne cauta in cap de paduchi.

Pe caramizile pamantii ale liceului un afis mare albastru pe care scrie bolduit cu alb  „Olimpiada nationala de stiinte socio-umane” .

O camera de camin plina de afise rebelde si de scrisuri pe pereti cu „will you love me until I die?”. Deasupra dulapurilor 2 ligheane albastre, de un „baby blue incandescent”  .

Primim la camin niste mape verzi, subtiri, cu „programul concursului”, un regulament de ordine interioara, o lista printata cu mersul trenurilor, o lista cu telefoane utile, o harta a Galatiului si o scrisoare de la organizatori…hopaaa….chiar vreau sa citez o parte extrem de veridica  : ” Galatiului i-a revenit in acest an cinstea de a fi gazda celei de-a XXXV-a editii a Olimpiadei Nationale de Stiinte Socio-Umane.Veti gasi aici conditii optime de a va demonstra si valoriza cunostintele in domeniul filosofiei, economiei, etc. „.

Da ..gura galateanului adevar graieste … conditii mult prea optime.

–––––––––––––-

 

Miercuri la 15:00 festivitatea de deschidere. O festivitate scurta in care se impart diplome la diversi anonimi care nu au nicio tangenta cu noi, elevii. Dar , fiind pusi in sala, ne intram in rolul spectatorului mecanic si aplaudam.

Primul discurs, cel al Alexandrului Surdu , presedintele juriului.

O alocutiune mica, destul de seaca si totusi stridenta care pune accentul pe cateva chestiuni gen ” trebuie sa nu mai promovam o solidaritate in mediocritate” , cu cateva trimiteri la maternitatea balzaciana si la faptul ca exista o maternitate a mintii in fiecare dintre noi.O alta trimitere la Kafka, la omul kafkian care nu a avut curajul sa lupte , pentru a putea intra pe poarta fericirii.

Si un indemn „Intrati pe poarta fericirii elevate!”

Apoi, Petre Bieltz vorbind despre lumea douamiioptista, o lume in care s-au schimbat radical lucrurile, in care se pretuiesc solutiile, ideile nu lucrurile materiale (oare in ce lume spirituala si animista traieste domnul Bieltz?). Ne-a propus un exercitiu .. frumos de altfel …

„Un creion. Il avem.Costa 1 leu. Poate fi uitat intr-un sertar. Poti plati o taxa de trecere a frontierei pentru el.

Sa spunem ca o idee costa 1 leu. Cat costa 2 idei?Dar 3?

O idee nu poate fi inchisa intr-un sertar, nu poate fi vamuita.”

Dupa alte 2 minute alocutioniste a terminat printr-un „Cu bine!”

Deschiderea a fost sumara,fara nimic artistic ,  genul de academism standardizat care se scalda in clisee. Bun .a durat putin. Am plecat.

––––––––––––––––

Joi …trebuia sa avem excursii la Gradina Botanica , la Muzeul de Arte Vizuale si la Planetariu…dar ….surpriza … excursiile nu mai au loc pentru ca fabulosii ghizi galateni nu au chef sa frece menta cu niste elevi de 1 mai asa ca anuleaza excursiile.

Prin urmare de 1 mai o ardem pe bancutele rosii scorojite de la Costache Negri. Si pe cateva pizzerii.Ce palpitant.

Apoi … putin pe faleza ..ascultand Florin Chilian . Ne uitam la cum traversa bacul Dunarea si la cum se formau valurile din ghemotoace albe de spuma.

––––––––––––––––

Vineri – desfasurarea concursului 9:00-13:00.

Subiecte destul de……..ciudate, evadand oarecum din filosofia stereotipizata a manualului. Le-am abordat cumva contemporan, altcumva nicicum,  facand niste discrete paralelisme intre cateva aspecte citate si Alvin Toffler, odiseea definitiilor culturii ca ipostaza a cunoasterii si a adevarului, caracterul inexorabil descris de Lotman, holocaustul cultural, configuratiile hibride contemporane, bastardizarea culturala descrisa de Leo Frobenius in „Paideuma”, perspectivele axiocentrice si antropocentrice ale cunoasterii, „mutatiile ontologice” despre care vorbea  Blaga, „laissez-faire-ul” lui Galbraith si megatendintele lui John Naisbitt, toate conectate minutios la viziunile nietzscheene, wittgensteiniene, si la definirea ideogenica si imagogenica a filosofiei de catre G. Deleuze si F. Guattari.

La partea a 2-a …surpriza .. un pic de  comunism … ia te uita. Bizara asocierea Platon-Marx. Si totusi ..o alegere buna ..aceea rortyana. Interpretare pe text , extrapolata discret si spre alte viziuni, spre exemplu spre „surveiller et punir”-ul foucaultian , spre genealogia sufletului modern , spre „privatizarea moralei” despre care vorbea Paul Valery in „Criza spiritului si alte eseuri”, in definitiv spre politica , asa cum se regaseste ea contemporan , ca mutatie a maladiilor postmoderniste: fetisizarea eficientei tehnice, alienarea, masificarea si robotizarea  omului, standardizarea atitudinilor, secularizarea vietii, dezantropomorfizarea cosmosului, apologia experimentalismului, ruperea „vechii aliante” animiste dintre om si natura, alterarea „hieroglifei sociale si societale”,fanariotizarea justitiei, anularea deontologiilor, eclectismul,anacronismul in care evolueaza involutiv  societatea  . Toate acestea converg spre o discreta  dezmetafizicizare a  metafizicilor platoniste si marxiste. 

Si multe altele.

Termin de scris. Oarecum detasat.Predau lucrarea. Afara ploua.

Faleze, conversatii . Ne-am imprietenit cu Muresul. Cu Andrei Vornicu,cu  Aura Moldovan si cu  Oana . Am mers la „Ca Jou” sa sarbatorim cu o Feteasca rosie demidulce. Apoi am mai mers in vreo 5 localuri pana dimineata la un prigat cu kiwi, votca, pizza „Quattro”, „Sole Mio”, „Capriciosa”, de toate.

Am venit rupti de somn, plini de ploaie. Tot Galatiul electoral era atat de obositor privit ante-meridian. Fetele s-au dus sa doarma. Dana a mai ramas in sala de lectura cu Muresul. Eu am vorbit cu un profesor de psihologie din Focsani jos la scara despre regie de film, despre „nu stiu”-uri.

Apoi a venit o bucuresteanca de care mi-era super drag ca avea sireturi portocalii legate invers. Mi-a aratat o poezie de Tristan Tzara. Apoi am citit „Oglinda oarba” de Gellu Naum.

__________________________________________

Sambata s-au afisat . Pe la 11. Luasem 7, 60. Primii 14 dadeau examen pentru internationala. Eu am fost a 15-a .  Am facut contestatie, cumva anticipand ca toata mascarada contestatiilor e doar o democratie formala…wake up brothers.. nimeni nu mai sta sa recorecteze, adevarul e ca nici nu sunt platiti pentru asta !

In timp ce faceam contestatie si ma chinuiam sa-mi caut buletinul, sa semnez, un domn de la Inspectorat deja completa diplomele pentru cei care s-au clasificat in primele locuri si pentru  cei care aveau mentiuni. UOAAAU . deci super tare .. ca si cand „fraierilor faceti contestatii ca noua ni se rupe …uite deja completam diplomele…jocurile au fost facute” Bun.

Am plecat apoi… dupa vreo ora il vad pe domnul Bieltz parasind cladirea. Ce dragut . Ca de fiecare data contestatiile sunt doar o conventie de ochii lumii.

Am plecat prin Modern si la teatru cu Alex si Crisa . Se juca „Magnum mophtologicum” de I.L.Caragiale .. la Casa Studentilor. A fost frumos. Am luat repede autobuzul inapoi spre Tiglina sa prindem cina festiva ..care consta in piure si carne plus branza si inca ceva . Apoi, noi si cu Muresul am mers pe faleza . Am mancat vata de zahar. Am facut cateva poze. Faceam misto de accentele noastre, de perfecturi simple, de „no, bine”-uri. Apoi am trecut pe votca, vermut  si vinuri intr-un local. Am stat pana s-a inchis. Se facuse frig . Am mers vreo 4 statii pe jos pana la camin, am luat niste beri de la un chiosc si ne-am dus in sala de lectura. Acolo, stimabila receptionista a venit sa ne dea afara. Ne-a facut nerusinati ca am intrat cu alcool in camin. A pus un caine pe noi si a zis ca ea suna la Inspectorat, apoi ne-a inchis in camin. Am poreclit-o „fosila”. In fine ..dupa vreo ora de stand-by ne-am dus in camera noastra …la 12 la etajul 1 .Stateam pe paturile alea joase si radeam. Partial high, morti de frig, rupti de somn, radeam. Dana a fumat . 2 fete dormeau. Ne-am inchis in camera. Andrei fuma si el. A venit Fosila . Ne-a obligat sa-i deschidem .. ne-am ascuns sub pat. S-a prins. Era o fosila perspicace. Ne-a dat iar afara.Am venit iar. Se facuse aproape dimineata …am adormit. Duminica dimineata am luat micul dejun si ne-am burdusit bagajele cu toate textilele posibile. Apoi am plecat cu microbuzul spre rapidul catre Gara de nord.

Pe la Ploiesti , m-a sunat Dana sa ma anunte ca am luat premiu special pentru creativitate.

Dupa 10 h am ajuns acasa. Departe de un Galati mohorat, electoral, de curand intrat in randul judetelor cu cod galben.

Multumiri intense intregului Galati paradoxal, care desi a beneficiat de 200 de sponsori pentru aceasta olimpiada, ne-a oferit niste fabuloase „conditii optime”. 

 

uzufruct

devi-2.jpg

tu mi-ai sufocat toate leucocitele intr-o dimineata

cu gestul ala al tau

de a ma imbratisa alunita cu alunita

 _________________________________

______________________________________

spune-mi daca ai marunt sa-mi platesti uzufructul pielii

atunci cand pleci fara sa inchizi usa

ramane uda pe gresie

mi-e mila de ea

o strang

si o las sa cada la loc  

 _________________________________

____________________________________

prozac

col-devi.jpg

sursa foto

cioaflă . trabuc.

fumul ca  accesoriu carnivor.

ma infăşoară cu o perucă.

taci.nu zice nimic.

 ajunge.

____________________________________ 

e prea mult fum prea mult tu prea mult. 

incetează.

____________________________________

un christ crepuscular pe zăpadă 

5:42 am

morţii mă-tii de ceas.

iar am uitat să adorm iar am uitat de mine

ziua de azi trebuia să fie altfel

trebuia să fie mainele de ieri

nosce te ipsum exilat.

hahahahaha

definitiile suck. big time.

 _____________________________________

epitaf  ireparabil. totul e general.

______________________________________

am fum in oase. 

fum voluptuos. fum greu dens .

tusesc in vid.

cuvintele mele s-au mulat pe esofag si au ramas acolo.

as vrea sa le mangai vertical pe clavicule.

sa le smulg.

dar fara ele sunt goala

si mi-e frig.

______________________________________

sunt dar nu exist

col-sunt.jpg

port in mine o conditie nascuta nu facuta.

ma ating. am pielea mov. o scutur de rugaciuni ca sa aflu  procentul de dumnezeu.  

un tablou lycra-

„Je m’endormirai d’un sommeil de mort sur ma destinee” (Lucile)

______________________________

care este negatia unui ultimatum? un octombrie spongios.

_____________________________________

o conjuctie decisiva intre starile mele fundamentale.

nu sunt dar exist.

_____________________________

Citesc „Scris pe trup” de Jeanette Winterspon.imi place ca are un capitol numit „Scheletul”.Ma regasesc in el chiar daca nu am ajuns acolo. HAHAHAHA.Oasele mele se simt flatate.strigate. si complimentate. O citesc de la sfarsit.E mai frumos asa. Inceputurile sunt intodeauna deznodamanturi concrete.  pagina 224. „Nu stiu daca e un final fericit, dar in fata noastra se intinde un camp deschis, nesfarsit.”…..bla bla 223. … 149.. 2 … 1..”De ce masura iubirii este pierderea ei?”  DE TOT

hmm are putin din „Ciocolata cu piper” si din „Salome” reloaded … si totusi povestile cu iubire sunt mereu retorice. plus pline de clisee imputite. „Cliseele sunt cele care ne fac atata rau. O emotie precisa cauta mereu o cale precisa de exprimare.” zice ea , Jeni.

Draga Jeni,

cliseele nu ne fac rau. noi le facem rau. le intindem capcane sa le facem sa dispara. ne chinuim ca niste hitleristi sa le holocaustizam.vrem sa le exterminam.le hartuim. atunci ele, de ale dracului ce sunt, se razbuna. ele nu cred in dumnezeu pentru ca  nu au un al doilea obraz pe care sa il intoarca. nu trebuie sa le judeci, nici sa le admiri din suflet. trebuie sa le lasi. daca le ignori vor pleca singure.

 emotii precise nu exista Jeni. daca exista mi-as dori sa le cunosc si eu. si cai de exprimare universale mai greu. mi-a placut de Camil cand a spus ca ( atentie cacofonie cacofonicoasa cacofilica) cuvintele sunt cel mai imperfect mod de a comunica. baiat destept Camil asta. inteligent foc.

te pup jeni. ca sa fac asta ma folosesc de un cliseu. ma simt mai confortabil,

ioana

days left

stil23.jpg

fumez ceai

beau .

aceleasi refren.alt refrenuri.    

prietenul meu imaginar este un necrolog.

el  mi-a zis ca moartea este un ingambament al vietii. 

l-am crezut cu inima pe mana. niste cuvinte heterozigote.inculori.

a mai trecut o zi. intrebarea este daca a mai ramas vreuna…

o sa afli , imi zice. te voi anunta eu.

______________________________________________

mereu m-am intrebat de ce oamenii se numesc indivizi , subiecti.

pe mess -contacte. in lirica se numesc euri. ciudat. ne numim diferit in functie de ceea ce exprimam. in functie de cat de concreti reusim sa fim.

daca nu exprimam nimic ne numim straini. desi, pentru a fi strain exprimi totusi ceva – faptul ca nu esti familiar.a nu fi familiar e pana la urma totul. pentru ca oricat ne-am cunoaste echivaleaza cu nimic. ar trebui sa ne numim sugestiv zerouri. haha … hau onest iz deat 🙂

masquerade

viata.circ.

multe masti.mult circ.

_____________________________________

your orgasm is hidden in my veins.

I’m allergic to him. I’m allergic to myself.

astazi la scoala unul dintre profesori m-a atins epileptic.

cu un hedonism mort,

blurry mind.

bacalaureat translucid.

„lasa ba ca trece”

_______________________________________

================

pseudonimul meu si-a pierdut lentilele de contact.

daca maine mor azi exist. in ce o sa ma imbrac pentru urmatoare scena?

intr-un eu anorexic.

_______________________________

sunt devastata.

se face prea mult comert cu organele mele.

uzufructul sufletului e zero.

daca isi cauta, poate o sa-si gaseasca materia.

dar indiferent nu o va stapani niciodata.

_____________________________

lumea in care eu ma misc

ma spal si imi leg sireturile

e un ACT

___________________________

asa si ?