Gnoseologia si epistemologia economica in Gorj

col-city-walk.jpg

Notiuni introductive

“Teoriei sau analizei economice ii revine obligatia sa elaboreze concepte, sa identifice determinantele si efectele fenomenelor, sa ordoneze legaturile generale si de durata ce se stabilesc intre ele, sa deduca din realitate o explicatie simplificata a functionarii economiei”[2]

l      Evolutia activitatii economice in timp si spatiu a impus oamenilor nevoia de a o cunoaste, studia si influenta in acord cu interesele lor, cristalizandu-se treptat stiinta economica.Cunoasterea economica stiintifica se realizeaza prin gnoseologia economica (teoria cunoasterii economice) si prin epistemologia economica – care studiaza natura, criteriile si posibilitatile cunoasterii economice, incluzand si analiza critica a principiilor, ipotezelor, si rezultatelor cercetarii economice.[1]

l      O analiza competenta a economiei Gorjului nu se poate face decat tinand cont de apartenenta parte-intreg, astfel incat voi urmari, fara a manifesta o atitudine digresiva, economia din Romania  aflata intre “bogatie” si “saracie” , dupa care voi restrange convergentele economice la un nivel local ipostaziat din 1930 pana astazi, si voi conchide prin cateva conjugari determinate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007. 

Intregul economic.
Bunastare si saracie in
Romania.
Integrare economico-europeana
 
 

 l      Romania aflata in tranzitie la economia cu piata concurentiala inregistreaza transformari profunde in situatia economica si sociala a oamenilor, reflectata prin bunastare si/sau saracie.

l      In tara noastra, bunastarea si/sau saracia poarta amprenta puternica a reformei economice pe baza privatizarii.[1]

l      Un aspect important al manifestarii bunastarii si/sau saraciei deriva din existenta sau inexistenta locurilor de munca.

l      Experienta Romaniei, ca si alte experiente demonstreaza ca intre piata si bunastare exista o legatura organica.

l      O alta latura esentiala a politicii sociale, menita sa favorizeze bunastarea, o constituie asigurarea unei monede nationale stabile si cu putere de cumparare ridicata.

l      Infaptuirea in practica a bunastarii implica si o serie de principii de etica si justitie sociala, de comportament cultural si civic elevat.

l      Integrarea economica interstatala este efectul interdependentelor determinate de dezvoltarea diviziunii internationale a muncii, a specializarii internationale.Cauzele integrarii economice internationale sunt multiple, in functie de etapele de integrare.(internationalizarea factorilor de productie,multilateralismul,adancirea diviziunii mondiale a munciim concurenta tot mai puternica, cauze politice)Uninea Europeana , din care , de la 1 ianuarie 2007 face parte si Romania, este o forma avansata  de integrare economica internationala; 

Dezvoltarea economica a  municipiului Targu-Jiu 

“Fara un astfel de sistem-care sa produca hrana, s-o prelucreze, s-o ambaleze si s-o distribuie, care sa fabrice stofe si sa confectioneze imbracaminte,care sa construiasca case si sa le mobileze, sa legifereze si sa mentina ordinea,sa pregateasca apararea colectivitatii-viata ar fi grea”[4] l      In Targu-Jiu  isi au sediul Trustul Petrolului, Trustul I.A.S., Trustul S.M.S., cu subunitatile de profil, Intreprinderea de Crestere a Porcilor Iezureni, Intreprinderea de Cercetare si Valorificare a Pajistilor, cele doua statiuni de cercetare si productie pomicola si respectiv a cartofului;pe teritoriul orasului functioneaza 34 gradinite de copii, 20 scoli de invatamant primar si gimnazial, 12 licee, 7 scoli profesionale si 3 de maistri, Universitatea “Constantin Brancusi”, 15 librarii , 3 case de cultura, 3 cinematografe, un teatru de vara, Biblioteca publica judeteana cu mai multe sectii si alte cateva zeci de biblioteci in intreprinderi si institutii, Scoala populara de arta, Teatrul de stat “Elvira Godeanu”, Clubul elevilor, baze sportive , 5 hoteluri, ateliere de depanare auto, statii PECO , agentii CEC si de turism,Asirom, Filiala ACR, 2 unitati de posta si de telecomunicatii si mai multe oficii.Muzeul judetean de istorie si arheologie, Spitalul judetean si mai multe dispensare medicale, o puternica retea comerciala, 5 cooperative mestesugaresti si o cooperativa de consum cu un numar mare de sectii si ateliere de prestari servicii pentru populatie.

l      La finele anului 1989 in Targu-Jiu existau 22 de intreprinderi din care 18 de importanta republicana, iar productia industriala anuala depasea 7 miliarde lei. Multe din produsele realizate in inreprinderile municipiului erau exportate in peste 30 de tari ale lumii.

l      Reprezentative pentru Tg-Jiu sunt ramurile constructiei de masini, materialelor de constructii(v. graficele 5,6,7), exploatarii si prelucrarii lemnului, chimiei, industriei usoare,alimentare si industria mica. [3]

“Epicizarea” economiei 

Economia Gorjului ca structura gnoseologica, a generat in planul livresc, aparitia unor carti cu specific (economic), semnate de specialistii gorjeni. Voi exemplifica prin cateva citate pe care eu le consider esentiale , “scriiturile” economice ale gorjenilor: l       Economia gorjeana “parcurge in prezent un proces deosebit de complex si de dificil, de renuntare treptata la mecanismele si parghiile specifice supercentralismului imperativ”[7]l      “Prin forma sa proprie de manifestare, procesul de cunoastere a fenomenelor, guverneaza intraga activitate economica prin instrumente teoretice si practice specifice fiecarui domeniu, toate avand la baza, insa, compararea unei realitati faptice cu prevederile, normele, programele, deciziile sau ordinele prin care acestea au fost, a priori, definite si institutionalizate”[8]l      Inflatia din economia gorjeana este “determinata de dezechilibrele din sectorul real al economiei si nu de posibilele dezechilibre  de ordin monetar”[9]

l      “In judetul Gorj exista un numar de aproximativ 9000 de societati comerciale cu capital privat,30 de societati comerciale cu capital de stat si 25 de societati comerciale cu capital mixt, precum si un numar de 133 de societati cooperatiste”[10]

l      “Banii nu sunt rezultatul unei conventii intre oameni, ci produsul unei legi economice directive”[11]  

Bibliografie 

  1. Dumitru Ciucur , Ilie Gavrila, Constantin Popescu “Economie-manual universitar”,editura Economica,Bucuresti, 1999, p.21 , 647
  2. Raymond Barre, “Economie politique”, vol I, Paris, 1955, p.20-21
  3. Titu Panisoara, Municipiul Targu-Jiu, Spicon&Drim Edit, Targu-Jiu, 2002
  4. J.K.Galbraith, “Stiinta economica si interesul public”, Bucuresti, Editura Politica, 1982, p11
  5. Niculina Baranovski,Gh. Neamu, “Judetele patriei-judetul Gorj” , Editura Academiei Republicii Socialiste
    Romania, p.98-121
  6. Monografia demografica a judetului Gorj, 1976;
  7. Dan Ilie Morega,”Economia firmei”, Editura Ager, 1994, Targu-Jiu, p.5;
  8. Gabriel Popeanga, “Controlul financiar contabil”, Editura Academica Brancusi, Targu-Jiu, 2003, p.4
  9. Dorel Dumitru Chiritescu, Marin Babeanu, “Inflatia din economia romaneasca in tranzitie”, Editura Ager, 1999, Targu-Jiu
  10. Nicolae Mischie, Iulian Camui, “Judetul Gorj”, Editura Fundatiei Constantin Brancusi, 2000, p.7;
  11. Dorel Dumitru Chiritescu, Marinel Nedelut, Neculae Eugeniu Plaiasu- “Moneda si rolul sau in economie”, Editura Studii Europene, Targu-Jiu, 2002, p.6;

 [5 si 6 lipsesc din bibliografia de fata, pentru ca lipsesc anexele respective ]

Anunțuri

2 comentarii

  1. traditii si obiceiuri din Gorj

  2. Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s