„sunt nascut si crescut in pantelimon”

col-sexy-gurlie.jpg

„haideti si voi/sa vedeti cum e in PTM cand petrecem noi”

Nu m-am nascut chiar in Pantelimon , ci intr-un alt cartierut …well here’s its (his )  story …

lately , am o problema cu arhitectura… poate de cand am luat 8 in lucrare la isto si invatasem 1000 de h pentru porcaria de test secvential…   eii..problema asta a mea s-a accentuat really dar really really badly (de cand si cu Yo mamma) … pentru ca de la arhitectura am ajuns sa am o problema cu cartierele ..  m-am nascut intr-un cartier gri , plin de leagane defecte ; stiu ca avea o parcare marunta in care vecinii se certau pe locuri, ca tipul de la 2 avea super des parte de action , pentru ca se manifesta destul de loudly , ca veneau colindatorii in fiecare an cu zecile si cantau un singur colind expirat de mi se isterizau cerebelul si alte glande endocrine si organe receptoare si timpanele si tot ..toata anatomia mea o lua razna se dihotomiza si ramnea confuza cu timpanele gaurite … cartierul nostru avea primul grafitti din oras … unul blackie , cu „morometii” if I remember well …  apoi m-am mutat la casa.. aici e aiurea ..no style no shit .. e super strange ..in fine m-am obisnuit , ma adaptez repede la medii de viata si mai ales la medii de viata linistite ..pentru ca imi place sa le populez eu , sa le fac eu sa fie ceva .. u know „omul sfinteste locul” .. tot asa  sfintesc eu cam tot ce se poate :)) at least I try …  oricum cartierele au devenit mult mai mult decat erau inainte .. nu mai sunt doar niste  conjugari arhitecturale ..sunt viata sunt stil sunt oameni sunt a way of being „somehow”  , daca stii sa il „construiesti”( sa il creezi macar 5%) si sa traiesti prin el(sa te identifici cu el) , un cartier te poate transforma din „nobody” in „somebody” .. cartierele s-au umanizat ….sunt deja niste style-setters .. de exemplu PTM-ul ..mnoh ..u know all that crap about it… cartierul meu (my ex one)nu are nume … e not-named … nu stiu multe despre el ..eu l-am parasit pe cand era inca „childish” .. si atunci simteam un gol in stomac si parca purtam in maini si pe frunte un avort … el a crescut eu am plecat , el s-a schimbat , eu am ramas aceeasi .. a devenit rapper , break-dancer ..aa inca o chestie ..un cartier este asa cum este  fiecare locatar al lui … daca eu sunt o nebuna si jumatate si sunt hazel-eyed ..atunci si cartierutul e caprui si ii lipseste o doaga .. cred ca asta e cartierul ..un conglomerat de stari si de nefiinte … practic un mare destin al sufletelor

Anunțuri

4 comentarii

  1. and the point beeing…..

  2. the point being ca VIRGULAAAAAAA cartierele au evoluat , s-a schimbat mentalitatea, si nowadays / in contemporaneitate ne defineste mai mult spriritul de „turma” decat identitatea noastra ( ma refer la stil , hip-hop/rock/rapp pentru ca pana la urma muzica si alte endofenomene spun cate ceva despre noi si despre our forgotten life) dar putem contribui activ / nu doar pasiv la „faurirea” acestei „turme” , care este cartierul… pentru mine cartierul meu capata pentru prima data insemnatate si de aceea poate am simtit nevoia sa exprim asta cumva … se pare ca am esuat putin din moment ce tu ai pierdut din vedere de main idea 😛 but anyway daca mai ai nelamuriri ask me …

  3. cartier… defineste cartier.
    daca te muti in… iasi, in copou sau mai stiu eu unde, cum te-ar defini cartierul. esti ceea ce vrei tu, nu ce vor altii sa faca din tine. cartierul, profu de mate, sau bunica ce inca te crede virgina.

  4. te defineste mai mult decat crezi tu .. in fine .. eu nu ma refer la toate cartierele (in sens larg) , ci la cartierul meu ..si totdata nu ma refer la toate varstele (adulti , oameni ajunsi la senectute) ci la „astia mai pispirei” … cartierul spune multe despre tine in momentul in care vrei tu sa spuna … daca il refuzi , el tace si te lasa sa traiesti independent … nu obliga pe nimeni …

    „cartier… defineste cartier.
    daca te muti in… iasi, in copou sau mai stiu eu unde, cum te-ar defini cartierul. ”
    exact asta incercam sa nu spun … prin cartier eu nu inteleg mot-a-mot ceea ce apare in dex la litera c :”diviziune sau parte a unui oraş care are un caracter specific, propriu; populaţia acestei părţi a oraşului” … eu vad cartierul ca pe un cumul de atitudini si stiluri , il vad putin mai personalizat si mai spiritual , dincolo de cladiri si stradute si babe barfitoare si parcari ingramadite … sunt unele cartiere care isi impun un anumit „stil” , o anumita particularitate si astfel se fac respectate ..ei cam la ceva de genul asta ma refer eu .. la acel „ceva” care face un cartier sa nu fie doar o suprafata ci un cumul ce „chestiuni” care predomina in stilul de viata al locuitorilor lui …

    „esti ceea ce vrei tu, nu ce vor altii sa faca din tine”
    pai chiar esti ceea ce vrei ..nu face nimeni ceva din tine , doar ca in aceasta „fiintare voita” traiesti o oarecare bucurie colectiva , daca ea exista , pentru ca poate unele dintre conceptiile tale despre viata sunt compatibile cu altele si astfel iese un „ceva” unitar care devine insusire particulara a cartierului…


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s